For Mylene Farmer’s fans
Dupa o asteptare de 3 ani si jumatate, am revazut-o pe Mylene Farmer pe Stade de France.Am fost acolo impreuna cu sotul meu si doua dintre surorile mele.
O ador pe Mylene de mai bine de 8 ani. Dupa ce am vazut-o live pentru prima oara in ianuarie 2006 la Paris Bercy, am numarat lunile pana am putut sa o vad din nou.
De data asta am fost mai desteapta si am cumparat bilete la ambele concerte de pe Stade de France. La finalul unui concert de-al ei, desi toata lumea e euforica, parca cel mai intens sentiment e regretul ca poate vor mai trece ani pana o vom revedea, sau poate nu o vom mai vedea niciodata. Asa ca, dupa primul concert, n-am fost deloc suparati, ci doar si mai nerabdatori sa-l vedem si pe cel de-al doilea.
Entuziasmul meu de a vedea pe Mylene a fost dublat de faptul ca nu m-am dus cu mana goala la concerte ! Am facut un cadou pentru Mylene ! Munca mea de zi cu zi mi-a permis sa ii multumesc intr-un mod aparte pentru muzica frumoasa pe care o ascult zilnic. I-am facut un quilt – Un mesaj scris cu vatelina si cusut pe materiale textile. Timp de trei zile am lucrat cu mult sarg la el, incercand (in zadar !) sa invat versurile la “Point de Suture” – preferata mea.
Am scris pe dos o dedicatie si din partea fanilor din Romania.
Asa ca, in zilele dinaintea concertelor, am umblat prin Paris sa duc quiltul !Am cautat intai casele de productie ale Mylenei, la doua adrese gasite pe Internet. Nu erau acolo, sau cel putin, nu erau la vedere ! Asa ca, in ultima instanta, m-am dus la Universal Music.Am spus acolo ca am un cadou pentru Mylene, si, in modul cel mai firesc, un domn de la receptie l-a luat, l-a pus deoparte si m-a asigurat ca va ajunge la Mylene. Ma asteptam sa ma puna sa-l desfac sa vada ce e acolo, dar n-a fost asa ( ii facusem un ambalaj foarte shic, dintr-un material frumos innodat intr-un stil japonez ).
Ce fericita am fost cand am iesit de acolo ! Mai erau doi domni care asteptau ceva, nu stiu daca au inteles ce am vorbit (in engleza), dar mi-au zambit usor si in gandul lor cred ca au zis ca nu sunt prea normala !
Inainte de a intra pe stadion, ne-am cumparat programul concertelor
cu o frumoasa dedicatie din “C’est dans l’air”,
si un evantai. Tricourile cu cap de mort nu ne-au placut 🙂
Cand am intrat noi, bineinteles ca in fata era plin ! In prima zi am avut bilete in tribuna, a doua zi, pe gazon.
Impreuna cu surorile mele
Impreuna cu sotul meu
Inregistrari puteti vedea pe YouTube (nu le pot pune aici, si practic, nici pe YouTube nu ar trebui sa existe).
In primul rand, atmosfera de dinainte de concert. Lume relaxata, nerabdatoare sa inceapa concertul, dar foarte civilizata. Melodii intregi tot stadionul a aplaudat, numele Mylenei a fost scandat minute in sir. Nu am auzit nici un singur fluierat, nu mai vorbesc de huiduieli (cum am auzit la noi la Madonna).
Ola-urile din tribune sunt ceva deosebit, mai ales pe un stadion atat de mare !
Scena a fost cea mai mare montata vreodata in Europa.
Decorurile, coregrafia, luminile, au fost fantastice. Cu adevarat nu poti cuprinde toata frumusetea lor in doar 2 ore, cand nu stii unde sa-ti indrepti atentia mai intai. O sa le savuram pe toate, pe indelete, cand va apare DVD-ul.
In orice caz, s-ar putea face un DVD numai cu proiectiile de pe ecrane, care au fost fantastice !
Melodiile… nu pot sa ma hotarasc care parte din concert mi-a placut mai mult: cea emotionanta, cu melodii lente, cu Mylene in mijlocul spectatorilor (extensia scenei in mijlocul spectatorilor a fost de 65 m ), emotionata de adoratia fanilor, plangand…
Sau cea entuziasta, exploziva, cu tot stadionul in picioare, aplaudand si cantand !
Paradis Inanime
Inceputul e intotdeauna fantastic – chiar daca nu e melodia ta favorita, vei fi innebunit dupa ea dupa concert.
Nous souviendrons nous – o melodie fantastica pe care nici nu o stiam !
Apoi, pe 12 sept, cand a fost ziua ei, tot stadionul (acompaniati si la pian de Yvan Cassar) i-a cantat “La Multi Ani”. Mylene a fost foarte emotionata, a spus :”Imi sarbatoresc aniversarea cu 80.000 de invitati”.
La concert Mylene a fost inconjurata de 80 de mii de fani adevarati ! In prima seara, in timpul melodiei “Sans Contrefacon”, ca si la” Desanchantee”, cred ca in momentul de maxim entuziasm si angajare a publicului (care canta odata cu ea) a ramas fara sunet ! Nu s-a mai auzit absolut nimic timp de cateva minute bune ! Si ce credeti ca am facut noi toti ? Fluieraturi, cumva, huiduieli ? Nici gand ! In primul moment, am ras, pentru ca stiam ca aceasta problema a avut-o si la Geneva, apoi in momentul urmator toti fanii cantau cu toata puterea in locul ei, sa o sustina ! Iar ea dansa, impreuna cu trupa, pe muzica cantata de noi. Si a spus : “’Sunteti incredibili, cantati in locul meu !”
A doua zi, problema nu s-a mai repetat ! Poate ca prin ziare a fost criticata pentru asta, dar fanilor nu le-a pasat catusi de putin !
Acum, despre organizare !
Dupa esecul organizarii concertului Madonnei la Bucuresti, am fost foarte curioasa sa vad cum se organizeaza, in lumea civilizata, un concert pe stadion cu 80.000 de oameni!
Tot gazonul era acoperit, nu se vedea nici un fir de iarba.
Aveai voie sa duci cu tine mancare si apa ( la jumatate de litru, dar fara dop ). Nu exista coada nici unde daca vroiai sa-ti cumperi ceva. Iar preturile nu erau astronomice.
Toalete erau la discretie, si culmea, erau curate, inclusiv cu hartie !
Una din grijile noastre de romani a fost: pana la ce ora circula metroul, cum vor reusi 80.000 de oameni sa plece de pe stadion prin 3 statii de metrou, in mai putin de o ora ?
La intrarea pe stadion, erau afisate in continuu mesaje cu ora la care va pleca ultimul metrou din gara.
Cand am iesit de pe stadion, nu m-am sufocat ( cum am patit cand am iesit de la Madonna) si am ajuns foarte repede la statia de metrou. Acolo se anuntau din 2 in 2 minute peroanele si directiile in care mergeau trenurile, sa te duci la sigur si sa nu incurci locul !
Iar in capul scarilor care duceau pe peron, stateau politisti care opreau multimea. Dupa ce trenul oprea in statie, aveam voie sa urcam.. Nu ne-am calcat in picioare, toata lumea a fost in siguranta ! Iar trenurile veneau la cateva minute ! Am ramas cu gura cascata !
Pana la urma, nu a fost nimic extraordinar in organizare, ci doar bun simt si respect pentru cei care platesc sa mearga la un concert ! Ceea ce, la noi, se pare ca nu exista !
A fost acesta cel mai frumos concert Mylene Farmer ? Poate ca da, si fiindca e cel mai recent si il avem in memorie. Cu siguranta, a fost cel mai grandios !
Dar fiecare concert Mylene Farmer e unic !
Nu-l voi uita niciodata !
Merci, Mylene ! Merci, Laurent !
A fost un efort sa ajung acolo ? Nu unul foarte mare ! Dar in realitate, dupa cele doua concerte, m-am intors mai bogata, pentru ca am primit inapoi insutit ceea ce am dat !
Puteti citi si impresiile lui Sergiu, care a fost acolo pe 12 sept.
Cu siguranta au fost si alti romani acolo, daca ati scris despre aceasta experienta, m-as bucura sa citesc si sa adaug aici un link .
Hello Geta,
Foarte frumos din partea ta, acel cadou… dar cred că l-au desfăcut ei după aia… :))
După concert, eu am luat-o pe jos, prin Saint Denis. Am fost escortaţi, patru kilometri, la fiecare intersecţie fiind cîte un echipaj de poliţie care ne dirija încotro să o luăm. Fără mutre supărate, cum vezi la noi. Ne zîmbeau şi ne făceau semn pe unde să o luăm.
Imaginează-ţi aproape jumătate din stadionul ăla, încolonaţi toţi, doi cîte doi, în şir indian. 🙂 Din cînd în cînd mai puteam auzi de pe undeva, din faţă sau din spate, grupuri care cîntau Desanchantee fără oprire. 🙂
Am luat pînă la urmă metroul din Monmarte, cred că din Jules Joffrin, undeva la 5-6 km de stadion, că se făcuse un frig, de-mi clănţăneau dinţii.
Am prins un ciudat, băut bine, care mi-a explicat cum să folosesc metroul, şi pînă pe la 4 dimineaţa m-am tot plimbat dintr-o parte în alta. :))
Oricum, organizarea a fost de milioane, iar echipajele de poliţie au fost acolo să ajute. Abia acum înţeleg de ce s-au ridicat toţi în picioare şi au început să aplaude, atunci cînd trupele speciale au trecut prin mulţime, înainte de concert.
În legătură cu clipurile de pe YouTube, mda… toate pe care le-am pus şi eu, au fost şterse ieri. Deşi nu înţeleg de ce. Aveau cîteva minute, nu aveau cine ştie ce calitate, şi erau filmate de mine… :((
Bravo Geta! Citind impresiile tale regret fireste ca nu am ajuns si eu acolo ca sa impartasim aceasta experienta pe deplin. Dar bucuria si euforia pe care le-ai incercat tu la concerte ma fac si pe mine fericita.
Am citit si reportajul lui Sergiu, am vazut si clipurile de pe site-ul lui.
Mylene are niste fani extraordinari!
Superb totul!
Ce simplu e si ce frumos sa-ti vezi visul cu ochii. Povestea ta e foarte frumoasa si molipsitoare (ca tot ce faci de altefel). Ma bucur si eu alaturi de voi.
Ah, lucky you 😛
De-abia astept sa apara dvd-ul cu concertul 😀 Inca un pic, inca un pic 😀
Ma bucur ca ai avut aceasta experienta! Am gasit acest articol dupa atat timp dupa ce am descoperit muzica ei minunata.